Introducere

Horea (Arada până în 1968) este o comună în județul Alba, formată din satele Baba, Butești, Dârlești, Fericet, Giurgiuț, Horea (reședința), Măncești, Mătișești, Niculești, Pătrușești, Petreasa, Preluca, Teiu, Trifești și Zânzești.

Suprafață: 60 kmp, din care 20 kmp intravilan și 40 kmp extravilan.

Populație: 2442 locuitori în 835 de locuințe (800 de gospodării).

Educație: 7 școli și 4 grădinițe.

Activități specifice zonei:
– Prelucrarea lemnului,
– Creșterea animalelor,
– Turism,
– Comerț.

Evenimente locale:
– Ziua Lemnarului (anual în luna august),
– Târguri lunare (în fiecare duminică a lunii).

Facilitați oferite investitorilor:
– Telefonie,
– TV,
– Apă,
– Acces la DN 75.

Proiecte de investiții:
– Modernizarea infrastructurii locale economico-sociale,
– Pârtie de schi,
– Drumuri comunale,
– Pietruire drumuri forestiere,
– Reabilitare Școala Generală cu clasele I-VIII în comuna Horea.

Așezare

Comuna Horea este situată la limita județului Alba cu județul Cluj, în partea de nord-vest a județului Alba, pe Valea Arăzii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km distanță față de Alba Iulia, reședința de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabilă a comunei este de numai 315 ha, în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafață totală de 758 ha.

Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafața comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezinta proprietate privată. Comuna mai dispune de 2.286 ha. pășune împădurită, la care se adăugă încă 1.600 ha. pășune comunală.

Lungimea drumurilor care traversează comuna este de 52 km, din care 22 km intră în categoria drumurilor județene, iar diferența de 30 km reprezintă drumuri comunale accesibile turismului.

Rețeaua școlară cuprinde 2 școli cu clase de predare I-VIII, 6 școli cu clase I-IV și 4 grădinițe. Comuna deține un dispensar sanitar uman, cu un personal format dintr-un medic și 4 cadre medicale cu studii medii.

Izvoarele de suprafața cu apă potabilă deosebită sunt frecvente și au debite puternice pe întreaga perioadă a anului. În această comună din munții Apuseni, respectiv în satul Fericet, s-a născut Vasile Ursu Nicola, cunoscut sub numele de Horea – marele conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Pe locul în care s-a născut se află o troiță comemorativă dedicată marelui luptător pentru libertatea moților. Casa în care s-a născut și a locuit Horea a fost așezată exact pe locul unde se află în prezent această troiță comemorativă construită din inițiativa și efortul cadrelor didactice din localitate imediat după unirea Transilvaniei cu România.

Istoric

Fericetul lui Horea – cuibul de vulturi al libertății în Europa sec.al XVIII-lea

Dacă Revoluția franceză de la 1789 a condus la dărâmarea Bastiliei, Revoluția din Transilvania din anul 1784 condusă de Vasile Nicola, poreclit Horea a reprezentat Botezul Libertății Europei, libertate pornita din cuibul de vulturi, din granitul Munților Apuseni, respectiv din Fericetul Arăzii de pe teritoriul actual al comunei Horea, jud.Alba.

Putem spune ca cercurile concentrice de libertate au fost aduse în conștiința Europei în perioada 1784-1785 de țăranii români transilvăneni cu 5 ani înainte de căderea Bastiliei – simbolul despotismului. Ambasadorul Veneției la Viena, Sebastian Foscarini, scria dogelui său în decembrie 1784 că răsculații din Munții Apuseni vor să înlăture jugul antic al sclaviei, iar Viena relata mereu, prin ziarul “Wiener Zeitung” despre Radaker sau Radaker-Waldung (Pădurea din Rada, adică Arada), ca locul de pornire a răscoalei, punct misterios aflat pe harta imperiului.

Despre Arada scriu și italienii (ianuarie 1785) în “Notizie del Mundo” și în “Gazeta di Parma”. Revoluția pornită din Arada este prezentată și de belgieni în “le bois de Kadaker” ca și de olandezi în “Gazette d’Utrecht” și în “Gazette de la Hage”, respectiv de francezi în “Gazette de France” și spanioli în “Gazeta de Madrid”. “Politisches Journal” din Hamburg nota în ianuarie 1785 despre Horea -Rex-Daciae și patria sa de granit din Fericetul Arăzii. În îndepărtatul Stockholm, revolta țăranilor ardeleni conduși de Horea a fost urmărită prin dese corespondențe cu Viena, Sibiu și alte centre europene. Decenii mai târziu, povestea răsculaților a fost transpusă într-o piesă de spectacol, numită “Horia și Cloșca sau banda lotrilor din Ardeal”, jucată în mai multe orașe sedeze.

Date geografice

Comuna Horea se află la poalele munților Apuseni, în partea de nord a județului Alba, într-o zona pitorească, și la granița cu județul Bihor și Cluj.

Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosieră a lemnului (în special cherestea), creșterea animalelor, activități de agroturism, etc.

Este o zona încărcată de istorie, insuficient folosită pentru activități de turism poate și datorită lipsei unei infrastructuri adecvate care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor istorice (în acest sens, exemplul cel mai grăitor este Casa memoriala a lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului s-a făcut doar parțial, în zona Măncești, lucrarea fiind abandonată.

După al doilea război mondial asistăm la o continua scădere a populației, moții din zona emigrând în special în zona de vest a țarii, Timișoara – Arad. La oara actuală natalitatea este nesemnificativă, în timp ce populația cu vârste de peste 60 de ani este majoritară. Deși s-au făcut investiții masive în ultimii 10 ani (pietruiri parțiale ale drumurilor comunale, s-a finalizat construcția unei biserici, introducerea apei potabile în zona centrală a comunei, s-au construit multe monumente care înfățișează istoria locală, o nouă clădire a Primăriei, numeroase podețe, locuri de popas și odihnă etc.), toate acestea nu au putut evita tendința tot mai accentuată de depopulare a zonei, generată în special de factori economici.

Date și activități economice

Comuna Horea are tradiții în prelucrarea grosiera a lemnului și oarecare baza materiala, construită de sectorul privat după 1990, pentru promovarea agroturismului. In perioada socialismului ocupația principală a locuitorilor era creșterea animalelor, zona fiind necooperativizată, lucrări de curățarea pădurilor (scoaterea rădăcinilor arbuștilor tăiați din păduri) și plantarea de brazi prin Întreprinderea Forestieră din Cluj, culegerea de fructe de pădure și ciuperci, respectiv o mică activitate industrială de prelucrare grosieră a lemnului în zona dintre Horea și Albac.

În ultima decadă din iulie și prima din august a fiecărui an principala sursă de venit a sătenilor în perioada socialismului era culegerea și predarea la Centrul de colectare din sat a afinelor, cu întrebuințări multiple în industria alimentară și farmaceutică. Pe cele două versante ale munților ce împrejmuiesc satul spre est și vest, în fiecare dimineață cârduri de copii și femei, înarmate cu găleți metalice și desagi din cânepă, urcau și colindau zona extravilan a satului pentru culegerea de afine. Seara târziu, fără curent electric (doar cu un lămpaș la cântar) Centru de colectare aștepta culegătorii. Circa 50-70 persoane se înghesuiau zilnic, până seara târziu, să predea afinele culese. După cântărire fiecare culegător primea câte o pâine mică și o bucățică de slănină extrem de sărată, a căror valoare era reținută ulterior din banii câștigați.

Pentru a se evita certurile, la Centru de colectare, deseori se monta asa zisa “strunga”, adică un culoar îngust, mărginit lateral de porți din lemn, pentru a se respecta ordinea la predarea afinelor. După încasarea banilor, la ieșire, la lumina palidă a unei lumânări te așteptau femei cu desagi plini de legume și fructe din zona Turda – Mihai Viteazu care te invitau să cumperi și cine rezista să nu cumpere fructe și zarzavaturi pentru numeroasa familie care-i aștepta? Plata unui kg de afine în perioada 1950-1960 era de 4 lei/kg. (0,2 dolari/kg), iar un culegător mediu putea aduna circa 10–15 kg de dimineața până seara, adică câștiga circa 3-4 dolari/zi, aproape cât un muncitor din industrie dacă raportam venitul la timpul efectiv lucrat. Practic culegerea de afine în perioada anilor de început a socialismului era o activitate destul de rentabilă, ceea ce explică interesul manifestat prin numărul mare de persoane implicate în culegerea afinelor.

După 1990 interesul pentru afine a scăzut brusc, atenția fiind concentrata pe vânzarea de material lemnos. În prezent, datorită restricțiilor impuse la tăierile de masă lemnoasa, a crizei economice care a redus masiv necesarul de lemn pentru construcții și creșterea prețurilor la energie electrică, prelucrarea grosieră a lemnului se află într-un puternic declin obligând locuitorii să caute surse alternative de realizare a veniturilor, iar culegerea afinelor ca urmare a prețului acceptabil la achiziție (în 2015 prețul a fost de circa 2 euro/kg) redevine o activitate de interes local ce poate atrage un număr însemnat de turiști străini (în special în iulie și august), interesați de calitățile extrem de variate, nutritive și medicale, ale afinelor.

În legătura cu plantarea pădurilor și aceasta reprezentă o sursa importantă de venituri la care participa întreaga familie. Bărbații scoteau manual rădăcinile arbuștilor tăiați în timp ce femeile, sub atenta supraveghere a pădurarului, săpau gropile pentru brazi, iar copiii așezau brazii in gropi și acopereau rădăcinile acestora cu pământ bine bătătorit.

După 1990 aceasta “ocupație” a fost practic desființată. Numărul redus de locuitori raportat la suprafața de teren existentă și tendința de diminuare în continuare a populației comunei datorita unei natalități nesemnificative creează premisele ca locuitorii acesteia să poată obține venituri decente din activitățile tradiționale (creșterea animalelor, plantarea de arbori, culegere fructe de pădure) combinate cu activități industriale de prelucrare mai fina a lemnului (în loc de grinzi și cherestea să producă mobilier traditional din lemn pentru bucătării și birouri în locul celor existente din PAL și PFL, case de vacanță din lemn, băncuțe din lemn cu schelet metalic pentru parcuri în orașe, dar și în marile comune în locul celor din plastic importate) și desigur activități de turism prin crearea unei rețele turistice cu infrastructura adecvată și facilitați fiscale pentru investitori (cel puțin la început de activitate).

Se impune o strategie guvernamentală pentru zona montană (ca de altfel și pentru cea de câmpie), care să susțină inițiativa locală de păstrare a activităților tradiționale care generează echilibru economic, ecologic și social.

Evoluția demografică

Date demografice

De-a lungul timpului populația comunei Horea a evaluat astfel:

Recensământul Structura etnică:
Anul Populația Români Maghiari Evrei Rromi Alte etnii
1930 3.460 3.446 14 14
1941 4.138 4.135 1
1956 3.799 3.775 24 24
1966 3.703 3.700 3
1977 3.260 3.257 2 1 1
1992 2.336 2.287 49 49
2002 2.371 2.352 19 19

Statistici școlare

La nivelul comunei funcționează în prezent șapte școli (răspândite în 7 sate ale comunei), din care, două cu clasele I – VIII (în satele Horea și Mătișești), la care se adaugă alte patru unități ale învățământului preșcolar (Horea, Matisești, Trifești și Pătrușești).

Numărul de elevi în anul școlar 2010/2011 se prezenta astfel :

Elevi învățământ primar = 92 elevi, din care:

clasa I-a = 22;
clasa II-a = 26;
clasa III-a = 23;
clasa iv-a = 21;

Număr elevi la gimnaziu = 148 elevi, din care:

clasa V-a = 38;
clasa VI -a = 38;
clasa VII -a = 26;
clasa VIII-a = 46;

Copii la grădiniță = 65 copii, din care

Grădinița Horea = 20 copii;
Grădinița Mătișești = 15 copii;
Grădinița Trifești + 18 copii;
Grădinița Pătrușești = 12 copii.

Scăderea natalității se observă prin compararea numărului de elevi la cele 3 forme de învățământ, astfel dacă la învățământul gimnazial întâlnim 148 elevi, la învățământul primar numărul acestora scade la 92 de elevi, în timp ce grădinița are un efectiv și mai redus, respectiv 65 de copii. Se observă că într-o perioada de circa 10 ani (2010, comparativ cu 2000) natalitatea a scăzut la jumătate, ceea ce confirmă continua îmbătrânire a populației în zona de munte.

Statistici confesionale

Din punct de vedere religios, (după Varga E. Arpad – Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, perioada 1850 – 2002), locuitorii comunei Horea sunt în majoritate covârșitoare de religie ortodoxă. În anul 1930 din totalul de 3460 locuitori, 3459 erau de religie ortodoxă și doar un locuitor era de origine greco – catolică. În anul 1992 din totalul de 2336 locuitori sunt 2236 locuitori de religie ortodoxă și 28 baptiști, din care 14 persoane în satul Mătisești și același număr în satul Dârlești.

În anul 1992, numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei se prezintă astfel:

Localitatea Total locuitori Religie Ortodoxă Baptiști
Total comuna Horea, din care : 2336 2308 28
Satul Horea 293 293 –
Baba 45 45 –
Butești 88 88 –
Dârlești 378 364 14
Fericet 204 204 –
Giurgiuț 104 104 –
Măncești 87 87 –
Mătișești 464 450 14
Niculești 51 51 –
Pătrușești 190 190 –
Petreasa 69 69 –
Preluca 95 95 –
Teiu 78 78 –
Trifești 108 108 –
Zânzești 82 82 –

În perioada 1990 – 2007, în satul Horea, sătenii au construit o biserică ortodoxă deosebit de frumoasă (probabil cea mai frumoasă din munții Apuseni), așezată pe o culme muntoasă, în apropiere de vechea biserică, aflată în prezent în conservare.

Obiective turistice

Casa memorială din Fericet, unde s-a născut Vasile Ursu Nicola, cunoscut sub numele de Horea, marele conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Tot aici se află o troiță comemorativă dedicată marelui luptător pentru libertatea moților. Din informațiile furnizate de săteni casa în care s-a născut și a locuit Horea a fost așezată exact pe locul unde se află în prezent această troiță comemorativă, troiță construită din inițiativa și efortul cadrelor didactice din localitate imediat după unirea Transilvaniei cu România. Accesul (de la șoseaua din satul Horea) spre casa memorială din Fericet (circa 4 km) în (octombrie 2011) era greu accesibil cu mijloace auto în cea mai mare parte a anului. In luna iulie 2017 drumul a fost asfaltat integral, însă lucrarea nu este decât parțial finalizată (încă se lucrează la sistemul de canalizare). Calitatea drumului este deosebită datorita fundației excelentă (exista porțiuni din drum unde fundația realizată are o grosime de circa 0,7 – 0,8 m),dar și a tratamentului bituminos bine realizat.

Personalități

Vasile Ursu Nicola – cunoscut ca Horea, revoluționar.
S-a născut în Fericet, pe locul casei părintești fiind ridicat un monument dedicat marelui luptător „[…] Cît fu Horea împărat, domnii nu s-au descălțat, nici in pat nu s-au culcat […]”.

N. Costea – preot ortodox.
În perioada 1990 – 2007, a inițiat și organizat lucrările de construire a noii biserici din sat, o lucrare de excepție.

Corneliu Olar – fost primar al comunei și ulterior deputat al României.